Implicarea cetățenilor Bucureștiului în realizarea
proiectului de Capitală Culturală este esențială.
Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii?
Mai mult decât un festival cultural, titlul de Capitală Europeană a Culturii aduce în discuție rolul culturii în viața unui oraș și modalitatea sustenabilă în care aceasta poate contribui la prosperitatea cetățenilor și a orașului.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraș din Uniunea Europeană, din țări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de orașe vor fi deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene.
Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două orașe, din țări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se așteaptă ca orașele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator și susținut care să accentueze bogăția, diversitatea și similaritățile culturii europene în fața unui public internațional.
În 2021 atât România, cât și Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii. Odată cu lansarea apelului de candidatură din partea Ministerului Culturii în 2014, Bucureștiul intră într-un proces competitiv prin care trebuie să dovedească posibilitățile sale de a oferi un program unic și promițător de evenimente culturale, artistice, cât și alte tipuri de activități, timp de un an.
De multe ori, orașele care își doresc să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii participă la competiție pentru efectele de regenerare și transformare asociate acestei inițiative, pentru îmbunătățirea vieții culturale a orașului – nu numai la nivelul programelor dar și a infrastructurii și competențelor dobândite în perioada candidaturii sau premergătoare obținerii titlului.
Programele culturale ale Bucureștiului au în spate o istorie și efecte culturale notabile. Anual, numai Centrul Cultural ARCUB organizează și este partener la peste 150 de evenimente ce combină arta, cultura și caracterul local al orașului.
RATA ESTIMATĂ DE CREȘTERE A TURISMULUI DUPĂ DEȚINEREA TITLULUI DE CAPITALĂ EUROPEANĂ.
Anul în care a debutat acţiunea „Capitală europeană a culturii”.
Numărul orașelor care vor fi capitală europeană până în 2019.
ISTORIC
Acţiunea „Capitală europeană a culturii” a debutat în 1985 la inițiativa ministrului grec al culturii, Melina Mercouri. Aceasta a susținut ideea importanței rolului culturii, mai ales în promovarea integrării la nivel european.
Acţiunea „Capitală europeană a culturii” a debutat în 1985 la inițiativa ministrului grec al culturii, Melina Mercouri. Aceasta a susținut ideea importanței rolului culturii, mai ales în promovarea integrarii la nivel european. La propunerea ei, miniștrii ai culturii din Comunitatea Europeană au stabilit un eveniment anual denumit Capitală Europeană a Culturii. Acest eveniment s-a transformat în 1999 în programul Capitala Europeană a Culturii.
Principalul scop este să „evidențieze bogăția culturală și diversitatea orașelor Europei și să aducă în prim plan moștenirea culturală comună și vitalitatea artelor.” De-a lungul timpului, diverse alte modificări au survenit în structura programului, cele mai recente în aprilie 2014. Conform noii structuri, un oraș dintr-o țară candidată sau potential candidată poate deține titlul de Capitală Europeană a Culturii o dată la trei ani, începând cu 2021.
1985 Atena
1986 Florența
1987 Amsterdam
1988 Berlin
1989 Paris
1990 Glasgow
1991 Dublin
1992 Madrid
1993 Antwerp
1994 Lisabona
1995 Luxemburg
1996 Copenhaga
1997 Salonic
1998 Stockholm
1999 Weimar
2000 | Avignon, Bergen, Bologna, Bruxelles, Helsinki, Cracovia, Praga, Reykjavík, Santiago de Compostela |
2001 | Rotterdam, Porto |
2002 | Bruges, Salamanca |
2003 Graz
2004 | Genova, Lille |
2005Cork
2006Patras
2007 | Sibiu, Luxemburg, Marea Regiune |
2008 | Liverpool, Stavanger |
2009 | Vilnius, Linz |
2010 | Essen + Regiunea Ruhr, Istanbul, Pécs |
2011 | Turku, Tallinn |
2012 | Guimarães, Maribor |
2013 | Marseille-Provence, Košice |
2014 | Umeå, Riga |
2015 | Mons, Pilsen |
2016 | San Sebastian, Wroclaw |
2017 | Aarhus, Paphos |
2018 | Leeuwarden, Valetta |
2019 | Matera, Plovdiv |
2020 | Rijeka, Galway |
2021 | Timișoara, Novi Sad |
Calendarul CEaC pentru România
10 decembrie 2014 – Lansarea apelului de candidatură pentru orașele interesate să candideze la titlul de CEaC 2021.
10 decembrie 2014 – 10 octombrie 2015 – Pregătirea candidaturii la titlul de CEaC 2021 de către orașele interesate în obținerea titlului.
7 – 10 decembrie 2015 – Perioada de preselecție și adoptarea listei scurte a orașelor preselectate la titlul de CEaC 2021.
11 decembrie 2015 – 12 august 2022 – Pregătirea celei de-a doua faze a candidaturii la titlul de CEaC 2021 de către orașele selectate.
15 – 16 septembrie 2016 – Organizarea selecției finale.
16 septembrie 2016 – Desemnarea formală a orașului câștigător.