De ce Bucureşti

De ce București?

A venit momentul ca Bucureștiul să fie recunoscut pentru diversitatea sa.

Credem că a venit momentul ca Bucureștiul să fie recunoscut pentru diversitatea sa, care îi conferă un statut aparte. Bucureștiul este un oraș al contrastelor puternice, al surprizelor, unde tradiția conviețuiește cu modernitatea. Bucureștiul își dorește să încerce noi modele de dezvoltare pentru (re)crearea unei identități sociale și regionale, și pentru întărirea forței economice în arii care au de suferit. Această candidatură a orașului devine, astfel, și o invitație la reflecție către fiecare dintre locuitorii săi. Pentru că putem da un sens nou orașului nostru, având ca motor cultura.

1459 

PRIMA ATESTARE

2192372 

LOCUITORI

228 

km²

Ce ar câștiga Bucureștiul dacă ar primi titlul de

Capitală Europeană a Culturii?

De-a lungul anilor, iniţiativa a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea durabilă a oraşelor şi a zonelor limitrofe, având un impact cultural, social şi economic pe termen lung asupra acestora – în cazul în care oraşele au fost bine pregătite. De aceea, Capitalele Europene ale Culturii sunt recunoscute, din ce în ce mai mult, drept laboratoare pentru o investiţie strategică în cultură la nivel local şi regional.

Studii realizate în cadrul orașelor care au deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii au arătat o creștere a turismului în medie cu 12% în anul respectiv și ulterior deținerii titlului. De asemenea, pe lângă creșterea înregistrată în veniturile orașului, se adaugă relansarea imaginii orașului și refacerea infastructurii culturale.

În condițiile în care ar fi ales Capitală Europeană a Culturii, Bucureștiul ar avea parte de beneficii de ordin cultural, social și economic. În primul rând ne-ar face să ne folosim punctele forte pentru a da o nouă dimensiune ofertelor culturale. Titlul de Capitală Europeană a Culturii oferă șansa de a dezvolta orașul pe mai multe nivele, de la industriile creative și culturale la cel al turismului, de a-l integra în structuri și rețele europene, de a-și crea o identitate proprie printre celelalte orașe europene.

Implicarea cetățenilor Bucureștiului în realizarea proiectului de Capitală Europeană a Culturii este unul dintre punctele principale ale acestui demers, iar proiectul candidaturii oferă oportunitatea atragerii cât mai multor cetățeni în activități culturale.

În paralel cu procesul candidaturii se va derula proiectul stabilirii Strategiei Culturale a Bucureștiului. Strategia culturală a orașului pe următorii 10 ani este considerată a fi foarte importantă în candidatură, pentru că este dezvoltată pe termen lung și este rezultatul unui proces de colaborare deschis, care trebuie să includă pe toată lumea: autoritățile, instituțiile culturale, operatorii independenți, industriile creative, educația, dezvoltarea urbană, operatori de turism, ca să numim doar o parte a actorilor implicați.  Ambele proiecte, atât Strategia Culturală cât și Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii constituie o oportunitate de a coaliza toate energiile creative și constructive ale orașului.

CUM LUCRĂM?

În paralel cu procesul candidaturii se va derula proiectul stabilirii Strategiei Culturale a Bucureștiului.

 

În februarie 2014, Consiliul General al Primăriei Municipiului București a mandatat ARCUB – Centrul de proiecte culturale al orașului București să desfășoare procesul de pregătire al dosarului de candidatură al orașului.

Volumul de lucru este externalizat către 11 grupuri de experţi din domenii diferite din sectorul nonguvernamental, public și privat, ce se ocupă de îmbinarea armonioasă a întregului spectru de aspecte din viața orașului.

Structura și componența grupurilor de lucru în prima fază a procesului de candidatură

 

Curatorium

Spre deosebire de alte orașe candidate care numesc un director artistic pentru a dezvolta programul de evenimente și proiecte desfășurate premergător și în anul deținerii titlului, Bucureștiul alege formula unui grup de lucru deschis, care reunește reprezentanți ai sectorului artistic independent, instituțional și privat. Dezvoltată pe baza unui invited-call, componența grupului de lucru este flexibilă și se poate schimba în funcție de nevoile identificate ale candidaturii.

Grup de lucru Primăria Generală

Orice oraș candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii are nevoie de o susținere politică extinsă. Pentru a asigura un sprijin solid și extins din partea autorităților publice locale, organizăm ședințe consultative și prezentări în cadrul comisiilor de specialitate ale Consiliului General al Municipiului București. Totodată, membrii din principalele Direcții ale Primăriei Generale sunt implicați în discuțiile din cadrul grupurilor de lucru, astfel încât strategia culturală a orașului să se poată alinia cu programele de dezvoltare locală și regională pe termen lung.

Grup de lucru Sectoarele Bucureștiului

Urmărim să întărim colaborarea dintre autoritățile locale din cele șase sectoare ale Bucureștiului și să creăm un sprijin durabil pentru întregul proiect. Împreună cu reprezentanți ai primăriilor locale comunicăm și răspândim informații despre procesul de candidatură publicului larg, implicând locuitorii orașului și membrii societății civile în pregătirea ei. Periodic organizăm întâlniri consultative, pentru a afla ce cred cetățenii despre zonele în care locuiesc și pentru a documenta resursele și vitalitatea culturală a fiecărui cartier în parte. Identificând nevoi reale, vom propune programe care să stimuleze și să canalizeze regenerarea culturală urbană pe toată întinderea Capitalei.

Grup de lucru Business

Dedicat implicării sectorului de business în susținerea procesului de candidatură a orașului București la titlul de Capitală Culturală a Europei în 2021, acest grup adună reprezentanți ai companiilor mari, medii și mici, și antreprenori. Împreună, ei vor identifica rolul acestui sector în procesul candidaturii și moduri în care partenerii proprii ar putea fi de asemenea implicați.

Grup de lucru Management de proiect

Titlul de Capitală Europeană a Culturii presupune gestionarea unei viziuni inovatoare ce cuprinde toate aspectele vieții unui oraș. Astfel, este imperativ ca managementul întregului proiect să fie gestionat de o entitate juridică independentă. Pornind de la ideea că viitorul va impune moduri de lucru în rețele deschise, transparente, eficiente și transdisciplinare, această structură va fi formată din specialiști cu experienţă şi competenţe adecvate pentru a planifica, gestiona şi pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul. Caracterul multidisciplinar al grupului va asigura o cooperare corespunzătoare între autorităţile locale şi această echipă managerială, inclusiv în ceea ce priveşte echipa artistică.

În prima fază a candidaturii, membrii Curatorium București 2021 au fost: Mihai Balko, Nicoleta Bițu, Andrei Borțun, Svetlana Cârstean, Ioana Ciocan, Cătălin Crețu, Codruța Cruceanu, Suzana Dan, Teodor Frolu, Cosmin Manolescu, Mihaela Michailov, Antigona Rogozea, Noemi Salanțiu, Adrian Șchiop, Mihaela Vasile, Anamaria Vrabie.

 

Membrii, invitați, colaboratori ai grupurilor de lucru: Șerban Alexandrescu, Dragoș Anastasiu, Daniela Andrei, Ion Anghel, Lăcrămioara Bălan, Samil Benabdallah, Andrei Ionel Bergheș, Maria Besnea, Laurențiu Bude, Cătălina Buduluș, Elena Calistru, Robert Casmirovici, Diana Chirtu, Maura Chivu, Roxana Cioroiu, Aura Corbeanu, Giani Croitoru, Dan Croitoru, Carmen Croitoru, Ion Dedu, Ovidiu Dîmbean, Sabin Dragoman, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Sorin Gabrea, Cosmin Gheorghiu, Doru-Adrian Ghitcuță, Bogdan Ginghină, Constantin Goagea, Cristina Gociman, Oana Grigore, Mihaela Hărmănescu, Camelia Horlaci, Bogdan Hreapcă, Liviu Nichi Ianăși, Alexandru Ichim, Călin Ile, Augustin Ioan, Carmen-Gina Ionescu, Roxana Ionescu, Nora Ioniță, Mario Kuibuș, Vera Marin, Lucian Marinescu, Mioara Matei, Alexandra Rodica Milea, Sergiu Neguț, George Sorin Nicolescu, Dan Nicula, Răzvan Oltean, Virginia Oțel, Răzvan Pârjol, Marius Adrian Pascu, Gheorghe Pătrașcu, Mariana Perșunaru, Emil Barbu (Mac) Popescu, Gabriela Postescu, Corina Radu, Doru Răduță, Andreea Rotaru, Alexandru Sandu, Monica Sârbu, Cristian Șofron, Raluca Stan, Marius Stan, Dorin Ștefan, Cosmin Teleașă, Masha Țoropoc, Nicolas Triboi, Mihai Vasile, Roxana Vitan, Roxana Wring, Irina Zamfirache.

Structura și componența grupurilor de lucru în cea de-a doua fază a procesului de candidatură

 

Echipa Curatorium dezvoltă în această fază a procesului de candidatură conceptul programului București 2021, Oraşul in—vizibil, cu dorința de a descoperi ce îi unește pe bucureșteni și ce îi face să se implice în transformarea lui. Urmărind să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare a orașului, programul se dezvoltă pe trei direcții: Pierdut și regăsit,

Pierdut şi regăsit

Echipa dezvoltă proiecte care să aducă în lumină istoria pierdută, uitată, invizibilă a orașului și a locuitorilor săi, să reactiveze memoria colectivă a bucureștenilor, precum și legăturile pierdute cu Balcanii și restul Europei. Tema de program își propune să reconecteze emoțional orașul cu cetățenii săi și să remodeleze legăturile cu Europa în contextul secolului 21.

Curatori:

SVETLANA CÂRSTEAN – este poetă și jurnalist. Floarea de menghină e volumul de debut, în 2008, publicat și în Suedia în 2013. A doua carte de poezii, Gravitație, a fost publicată în 2015 la Editura Trei și a primit premiul pentru poezie al revistei Ateneu. Anul acesta a publicat o carte comună de poezie alături de poeta suedeză Athena Farrokhzad, la edituara Albert Bonnier. În afara carierei literare, se remarcă ca și coordonator de programe culturale și evenimente al Institutului Francez din București, între 2009-2014.

SIMINA BĂDICĂ – cercetător și curator al arhivei etnologice a Muzeului Național al Țăranului Român, București, unde documentează, curatoriază expoziții și coordonează publicația academică Martor. Și-a susținut lucrarea de doctorat axată pe practicile curatoriale ale comunismului la Central European University, în Budapesta și predă cursuri de studii muzeale la Școala Națională de Studii Politice și Administrative în București.

VASILE LEAC – licențiat în Istorie și Drept, este autorul unor volume de poezie și membru fondator al grupului literar Celebrul Animal și al revistei Ca și Cum. În 2021 a pus bazele Muzeului Ordinii Interioare din Timișoara împreună cu Bianca Băilă și a co-curatoriat expozițiile

waiting has something in common with the raised up collar of the jacket you wear on a date și what can you see as far as you reach, cât și W. A. D. (Weekendul Artistului Depedendent).

Microtopii

Pornind de la structura fragmentată a orașului, reflectată în spațiul public, în sistemul de transport, în scena artistică individualizată, în viața culturală neomogenă, programul București2021 propune folosirea energiei creatoare deja existente în aceste microteritorii — grupurile de activism comunitar, artistic și social, precum și a legăturii vizibile dintre ele, pentru a construi o nouă rețea de punți culturale.

Curatori:

ANAMARIA VRABIE – economist, specializată în economie urbană și dezvoltare economică locală. În prezent este co-fondator în cadrul MKBT (Make Better), un start-up de consultanță în dezvoltarea locală a comunităților și autorităților locale din România, și co-fondator al asociației Odaia Creativă. Este licențiată la Academia din Științe Economice din București și deține un Master în Relații Internaționale, obținut în urma unei burse Fulbright la The New School, în New York. Predă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, face parte din Global Shapers Community of the World Economic Forum și este membru al Aspen Institute Romania.

IRINA PARASCHIVOIU – membru fondator al Urban INC/Odaia Creativă, unde testează de șase ani instrumente care pot influența schimbarea urbană și regională. Cu studii de planificare regională și urbană la London School of Economics and Political Science (LSE) și o bursă de R&D la European Cultural Foundation, prin programul Build the City/Connected Action for the Commons, interesele sale se află la intersecția dintre inovare socială și regenerare urbană. Este membru al European Forum Alpbach și absolventă a Asia-Europe Foundation University, cât și membru al board-ului ASEFUAN, Asia-Europe Alumni Network.

SIMONA DEACONESCU – coregraf de nouă generație, cu studii în dans și regie de film. În 2014 a primit bursa danceWEB, prin intermediul Life Long Burning Network. Este directorul artistic al Tangaj Dance Collective, un grup de artiști interdisciplinari și manageri culturali, care s-au remarcat prin spectacole precum 0001|Fabrica de vise, 0002|Birdville, sau filmul de dans Silent Places, premiat în cadrul a peste 20 de festivaluri din Europa, SUA și Asia. Fondator al Bucharest International Dance Film Festival, Dance Film Platform și co-producător Platforma X, Simona e interesată de tehnologie în relație cu corpul uman, cât și de dezvoltarea unei tehnici proprii de dans, the floating body.

Grup de lucru Comunități

Consultarea și implicarea cetățenilor în procesul de candidatură, mai mult decât cerințe formale, sunt componente cheie pentru succesul unei competiții motivate de viziunea de transformare a orașului prin cultură. Fără susținerea, însușirea și contribuția la această viziune de către locuitorii Bucureștiului, transformarea ar fi imposibilă. Cu acest scop a fost creat grupul de lucru Comunități. Prin consultări cu locuitori din mai multe cartiere, parteneriate cu organizații civice, dialog informal cu comunități activiste, evenimente susținute de voluntari care la rândul lor reprezintă o diversitate de comunități (liceeni, studenți, activiști LGBT, romi și feministe), proiecte-pilot de activare comunitară, finanțarea și incubarea de proiecte creative dezvoltate de comunități de vecini, dar și prin includerea în programarea artistică a unor proiecte puternic orientate către comunitate, procesul candidaturii include și apropie grupuri de oameni care reprezintă unul dintre marile atuuri ale Bucureștiului: diversitatea socială, culturală și identitară.

Curator:

ALEXANDRA ȘTEF – pasionată de comunități urbane emergente ca motoare ale schimbării, Alexandra a studiat relații internaționale la Universidad Central de Venezuela, politici regionale la University College în Londra și la Corvinus University din Budapesta și antropologie la SNSPA pentru a ajunge mai aproape de a înțelege puterea critică, creativă și regeneratoare în procesele inițiate în comunități. În 2013 a fondat heyMarie.com, un proiect editorial de susținere al femeilor tinere. Este, de asemenea, co-fondator al Global Shapers Bucharest Hub și membru al Aspen Institute România.

Curator Transversal Minorități

Curatorul transversal pe minorități are un dublu rol: de a asigura prezența minorităților în proiectele din candidatura Bucureștiului și de a organiza, în cooperare cu Task Force Comunități consultări cu diferite grupuri.

NICOLETA BIȚU – este director al Centrului pentru Studii Roma la Școala Națională pentru Studii Politice și Administrative. Activă în domeniul drepturilor omului și ale femeilor de peste 23 de ani este un expert recunoscut în domeniu. A lucrat pentru CRISS, Open Society Foundation, Consiliul Europei și Romano ButiQ.

Curator transversal Comunități

O programare culturală conectată cu locuitorii orașului și ancorată în diversitatea de comunități care compun mozaicul cultural și social al Bucureștiului a fost o hotărâre de viziune, de unde și transversalitatea sa. „Orașul in-vizibil”, conceptul candidaturii, este și orașul comunităților încă prea puțin vizibile, oameni care construiesc și (re)creează spații, evenimente și mișcări la firul ierbii care vorbesc despre viitorul creativ și vibrant al Bucureștiul prin participarea și conectarea locuitorilor lui. De la cetățeni implicați civic, la liceeni inventivi, tineri antreprenori, activiști, artiști implicați social sau vecini dornici să-și transforme cartierul, misiunea curatorului transversal este dezvoltarea unor instrumente și mecanisme solide de implicare a diferitelor comunități urbane, precum platforme de coordonare pentru proiecte co-create de comunități în cartiere, microgranturi și finanțări pentru proiecte culturale experimentale, program de voluntariat și instrumente de dezvoltare a capacității pentru actori civici informali.

ALEXANDRA ȘTEF

Periferii și Microtopii. Acestora li se alătură două grupuri de lucru noi, unul dedicat Educației și celălalt Comunităților orașului, cât și o serie de direcții transversale: lucrul cu instituțiile, cu comunitățile și cu minoritățile orașului, cât și direcția de dezvoltare a capacității organizaționale a candidaturii.

Periferii: înăuntrul și în afara lor

Tema periferiei este gândită sub mai multe aspecte. Pe de o parte, din punct de vedere geografic, Bucureștiul se află la intersecția Balcanilor cu Europa de Est. Din punct de vedere cultural, orașul este un amestec divers de etnii și grupuri minoritare. Proiectele construite în această cheie își propun să deschidă orașul și să îl facă accesibil locuitorilor săi, înlăturând barierele invizibile, fizice sau mentale care separă acum cartierele, diversele comunități, precum și obstacolele care fac orașul inaccesibil unor grupuri marginalizate.

Curatori:

CELIA GHYKA – profesor asociat, doctor în arhitectură, predă teoria arhitecturii la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, profesor invitat la Ecole Nationale d’Architecture de Paris la Villette & Université de Paris VIII sau Université de Luxembourg, bursier Getty-New Europe College în 2002/2003 și 2011/2021, coordonator al New Europe College Alumni Club și membru al Asociației pentru Tranziție Urbană. Printre subiectele care o interesează se numără spațiul public, monumentele, memoria, arta și psihanaliza, arta contemporană și arhitectura, post-comunismul.

IOANA PĂUN – regizor de teatru, absolventă a Goldsmiths University, Londra și UNATC, București. Prin munca ei documentează modul în care oamenii reacționează în circumstanțe feroce, fie că sunt de ordin politic, economic, sau care țin de sănătate. Spectacolele sale au fost jucate în Palestina, SUA, Marea Britanie, Franța, Austria, Grecia, Suedia și au primit susținerea unor instituții de artă contemporană și performance precum Theatre Royal Stratford East, Kunstraum Lakeside, Live Art Development Agency, CEC ArtsLink, Schaubühne Theatre, Museum for the arts of the 21st century MAXXI Roma, British Council, Onassio Centre din Atena, sau Muzeul de Artă Contemporană din București.

ANDREI CRĂCIUN – sociolog și manager de proiecte culturale, șef al serviciului de cercetare al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, membru al Asociației VIRA și VIRA Films. Este implicat în proiecte de cercetare pe teme de educație, sănătate, migrație, dezvoltare locală, tehnologie și cultură. În 2015 a coordonat proiectul Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și din împrejurimi, care a constat în documentarea și producerea serialului online Bucharest Housing Stories.

Grup de lucru Educație

Plecând de la o dignoză a sistemului actual de învăţământ, care evidenţiază centrarea educaţiei pe tipologia formală, programele și proiectele construite de grupul de lucru Educație îşi propune o intervenţie care să adauge educaţia nonformală ca pandant. Prin crearea și implementarea unor proiecte axate pe educație culturală pentru cei mai tineri locuitori ai orașului – copii cu vârsta între 1-14 ani și adolescenți între 14-18 ani, și printr-o colaborare strânsă cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și cu instituțiile de cultură ale căror programe vizează elevii, grupul sprijină participarea activă și implicarea tinerilor în viața și transformările orașului și își propune să facă vizibil potențialul transformator al celor care vor fi cheia dezvoltării sale în viitor.

Curatori:

OANA BORȘ – este licențiată la Universitatea Națională de Teatru și Film I.L. Caragiale, unde este profesor asociat și doctorand. Fost director de programe al Teatrului Excelsior, din 2005 lucrează ca și consultant artistic al Teatrului Sică Alexandrescu, din Brașov, iar din 2009 este director executiv de producție al Festivalului Național de Teatru.

OANA RĂSUCEANU – a studiat scenariu și critică de film la UNATC, relații publice la Școala Națională de Științe Politice și Administrative, și deține un masterat în Coregrafie. Ca scenarist a lucrat împreună cu Ana Agopian și Iulia Rugină, alături de care a fondat Asociația Culturală Control N. A debutat cu Love Building (2013), urmat de Another Love Building (2014) și Breaking News (aflat în post-producție). Are o experiență vastă în management și PR cultural, lucrând pentru TIFF (2004-2012), NexT International Film Festival (2007-2010), Festivalul Național de Teatru (2006-2007) și Gala Premiilor Gopo (2007-2011). A colaborat cu Doha Film Institute (DFI) pentru Doha Tribeca Film Festival și performance-ul Richard III, în regia lui Sam Mendes.

ZOMIR DIMOVICI – director de imagine, a lucrat preponderent în televiziune, la posturile ProTV, TVR și BBC WORLD SERVICE / ROMANIA, cât și ca artist fotograf.

Curator Transversal Instituții

Curatorul transversal dedicat instituțiilor explorează posibilitățile de colaborare în cadrul programului de candidatură dincolo de cadrul instituționalizat formal (fie că este vorba de cultură, cercetare, sau alte profiluri). Festivaluri cu o tradiție de multe ediții sunt deja instituționalizate, indiferent de cadrul formal de organizare. Sensul larg, sociologic, al termenului, include personalități, valori, sisteme de relaționare.

Împreună identificăm formele de colaborare cele mai potrivite, fie că este vorba de includerea unor proiecte instituționale predefinite în consens cu direcțiile tematice și abordările din programul de candidatură, sau de dezvoltarea unor parteneriate multiple care reunesc interese și tipuri diferite de instituții, curatori și organizații independente. Doar astfel putem construi o candidatură puternică, deplin asumată, convingătoare.

CODRUȚA CRUCEANU – istoric de artă, a lucrat timp de peste douăzeci de ani la Muzeul Național al Artei din România ca și curator de artă europeană și educație. Ulterior s-a alăturat echipei British Council ca și Arts Manager, unde a dezvoltat o serie largă de proiecte de artă contemporană interdisciplinară, multe cu caracter educativ. Consultant freelance în ultimii ani, Codruța lucrează la deschiderea MNAR pentru oamenii cu dizabilități, la Performing Places Contemporary Arts Festival, la proiectul Va Urma din cartierul Rahova-Uranus, cât și la British Film Festival.

Curator transversal Dezvoltarea Capacitatii Organizaționale

Pentru sectorul cultural bucureștean, titlul de Capitală Europeană a Culturii presupune gestionarea unei viziuni colective în vederea implementării unei programări artistice diverse și inovatoare. În condițiile în care în studiile europene România este considerată un paradox de infrastructură și personal în criză profundă, pe de o parte, însă cu o producție culturală importantă la nivel internațional, pe de altă parte, propunem o abordare sustenabilă a creșterii capacității atât a instituțiillor publice, cât și a organizațiilor independente, printr-o serie de proiecte cu mecanisme mai avangardiste sau mai conservatoare. În coordonare cu Strategia Culturală a Municipiului București 2016-2026, programul dedicat dezvoltării capacității organizaționale Bucharest Platform urmărește întărirea acestor organizații într-un mod transparent și durabil în direcțiile infrastructurii spațiale și tehnologice, perfecționării personalului cultural specializat și atragerea de public nou.

ANTIGONA SILVIA ROGOZEA – specialist în management și strategie culturală cu o activitate de peste 15 ani, este director de programe la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, co-director al Art Safari și Bucharest Art Fair 2015, consilier senior al Art Safari 2016. De-a lungul timpului a ocupat pozițiile de director executiv al Asociației Friends of MNAC (2012-2014), coordonator de proiecte al ICR New York (2007-2011), asistent executiv pentru afaceri culturale pentru ambasadorul SUA în România, co-inițiator și co-organizator al Nopții Albe a Galeriilor (2007-2016), co-manager al proiectelor asociației Ephemair: Art on Display, Weekend-ul Galeriilor, NAG Pop-Up Gallery, Trance/Cultural, Inventing the Truth. On Fiction and Reality (expoziția ICR România la Bienala de la Veneția, 2015).